Interior zero

Interior zero Ajunsa la cea de a treia carte de proza Lavinia Braniste a reusit ceva ce altii nu obtin nici pina la finalul carierei sa aiba un personaj personal un tip recognoscibil care navigheaza dintr o carte

  • Title: Interior zero
  • Author: Lavinia Braniște
  • ISBN: 9789734663217
  • Page: 476
  • Format: Paperback
  • Ajunsa la cea de a treia carte de proza, Lavinia Braniste a reusit ceva ce altii nu obtin nici pina la finalul carierei sa aiba un personaj personal, un tip recognoscibil care navigheaza dintr o carte in alta, cam ca Henry Chinaski al lui Bukowski, toutes proportions gardees Iarasi, Lavinia da senzatia ca scrie foarte usor, ca pur si simplu noteaza ce i s a intimplat Ajunsa la cea de a treia carte de proza, Lavinia Braniste a reusit ceva ce altii nu obtin nici pina la finalul carierei sa aiba un personaj personal, un tip recognoscibil care navigheaza dintr o carte in alta, cam ca Henry Chinaski al lui Bukowski, toutes proportions gardees Iarasi, Lavinia da senzatia ca scrie foarte usor, ca pur si simplu noteaza ce i s a intimplat peste zi, or, asta este proza cea mai muncita de fapt Acest comportamentism lejer, marca Laviniei, ascunde framintari, revolte, chiar si o teorie personala a literaturii Nu stiu daca avem in fata un roman sau proza scurta as spune mai curind ca este harta unui teritoriu pe care autoarea il cartografiaza obsesiv si minutios Bogdan Alexandru Stanescu Interior zero cartografiaza zona sinistra dintre noi Orice apropiere se preschimba numaidecit in strimtorare si abuz Oamenii sint aici meschini ori egoisti ori amindoua De aceea, nicio comuniune nu este posibila Lavinia Braniste surprinde tragicul acesta de tip dostoievskian, mi se pare nu in expresia sa monumentala, ca un Ivan Karamazov revoltat, ci in tot felul de nimicuri aparente Parerea mea este ca tocmai aceste mici scene de interior, faptele banale care se succeda implacabil, dau forta de convingere pe care o are cartea Ovidiu Pop

    One thought on “Interior zero”

    1. Voi ați dat aici like steluțelor mele și eu n-am mai zis nimic de carte: în primul rînd să puneți mîna s-o citiți. În al doilea rînd, după cum veți observa după ce o veți fi citit (eh? :)), este aproximativ perfectă, asta dacă, desigur n-o veți găsi prea lipsită de perspectivă (ca să nu zic de-a dreptul tristă). Poate că, dacă sînteți pe modelul optimist, nu va fi cea mai bună alegere, dar va fi una inspirată, pentru că nu de lipsă de perspectivă vorbim noi aici, [...]

    2. Când scriam acum câțiva ani despre Escapada, mărturiseam că mi-ar plăcea să citesc un roman de Lavinia Braniște. Iată că a venit rândul acestuia, iar rezultatul este bun, foarte bun. Cristina, personajul principal, este o tânără de treizeci de ani, care parcă plutește prin viață, mulțumită de salariul decent câștigat la un job aparent nașpa, evadând din când în când spre cluburi, Electric Castle sau vreun bărbat. Este, de fapt, romanul unei femei (pseudo)corporatiste, [...]

    3. ”Și asta e iubirea, e liniștea asta în care-ți ții respirația, ușor îngrozit, ca să auzi dacă îngerul tău păzitor mai e acolo".

    4. Lavinia Braniște este traducătoare și autoare de proză scurtă. Interior zero este primul ei roman. Eu nu i-am citit povestirile, m-am aruncat direct asupra romanului, despre care auzisem mult de bine. Fiind amândouă absolvente de Litere și colege de branșă, mă așteptam să avem ceva afinități, dar nu bănuiam în ce măsură o să mă recunosc în personajul și în cartea ei.Cristina, naratoarea, este o tânără care se străduiește să se adapteze într-un București despre car [...]

    5. Mi s-a strâns stomacul de mai multe ori decât aș fi vrut. În rest, Lavinia Braniște lasă, ca de obicei, impresia că oricine ar putea scrie așa, când de fapt scrisul ăsta fluid și nepoticnit e cel mai greu de realizat. Am nevoie de o carte veselă după asta.

    6. Cred ca Lavinia Braniste a reusit sa creeze un personaj (Cristina) extrem de credibil. Societatea romaneasca este luata la puricat indirect, prin intermediul acesteia, care ar vrea mai mult dar ii este frica sa riste.Scrisul este cursiv si cartea se citeste usor, fara sa bata pasul pe loc. O carte realista care desi nu produce mari revelatii, tot reuseste sa te puna un pic pe ganduri. Mi s-a parut ca scriitoarea este foarte obiectiva si il lasa pe cititor sa ia partea cui vrea. Este societatea d [...]

    7. Desi cartea m-a prins, am citit-o repede si cu interes, mi-a lasat o senzatie apasatoare si parca lipseste ceva. Personajele mi s-au parut antipatice, unele aspecte au fost prea previzibile si sfarsitul prea brusc. Nu este genul meu de roman, am tot asteptat sa gasesc in el ceva pe sufletul meu, poate o revelatie la final, dar nu a fost cazul.

    8. Îmi pare rău că îmi făcusem așteptări așa mari. Deși a mers foarte repede, tot ce a făcut cartea asta a fost să mă deprime și să mă irite. Scriitura nu m-a dat pe spate, iar personajele sunt toate greu de plăcut (cred că asta a fost și intenția Laviniei). De protagonistă nici nu mai zic, nu mi-a fost ușor să empatizez cu ea, nici măcar în momentele ei critice. Cu toate acestea, nu regert că am citit, ba din contră, mă bucură faptul că am mai pus mâna pe o autoare co [...]

    9. După unii critici (Ștefan Baghiu, bunăoară), poate apogeul romanului „minimalist” (sau „mizerabilist”, cum preferi) românesc, de natură să sugereze că într-un asemenea cadru „microsocial” era de așteptat o capodoperă a romanului postcomunist și nicidecum o narațiune-frescă.Din Sorin Stoica și restul valului de „ego-proză” am citit încă prea puține pentru a putea face o comparație justă. Pe Lavinia Braniște nu o mai citisem deloc. Dar „Interior zero” m-a [...]

    10. This book has to be translated in more languages, so people around the globe get to know Lavinia. the book is great, and for someone who lived 33 years in Bucharest is also very nostalgic. The characters, the story there are so typical stories of the city life, Bucharest city life. you cannot like the main character, Christina. she has nothing special but she is special, as each and every one of us is special. it is a lifestory, sometimes with nice things and happyends, sometimes with nostalgic [...]

    11. O carte absolut extraordinara, pe care am devorat-o in doua zile. Un personaj principal de o mare complexitate interioara, in adancul atator nimicuri cotidiene, unele mai mizerabile decat celelalte. O carte care te face sa iti pui intrebarile importante - ce e implinirea, ce aduce fericirea, pentru ce traim, etc. Lavinia Braniste are un stil de a scrie care o face de departe printre cei mai buni autori romani pe care i-am citit vreodata. Chapeau!

    12. Lavinia Braniste e prietena cu care am stat toată noaptea la povești. Asta e senzația pe care mi-a dat-o lectura primului său roman. Probabil pentru că facem parte din aceeași generație, poate pentru că, dacă nu mă regăsesc eu într-unul dintre personajele ei, o prietenă din viața reală chiar este Cristina, cu toate frământările ei.Finalul e înduioșător.

    13. Mi-a plăcut stilul curat, cu propoziții scurte și eficiente, cu infuzii fine de umor și autoironie. Pentru asta am dat 3 stele. De aici încolo ne despărțim prietenește, pentru că avem moduri total diferite de a înțelege ce înseamnă a scrie ficțiune. Ce face autoarea în acest roman este mai degrabă portretistică și peisagism, adică descrie bine și temeinic personajul și contextele în care acesta se mișcă. Însă ce ai găsit în primele 50 de pagini vei găsi și în urmă [...]

    14. Iei viata de zi cu zi a unei tipe aleatoare din bucuresti si o faci carte si vai ce relateable ii toata treaba asta. me_irl frate.Dar nu stiu, nu vad ce rost are sa citesti o carte care suna ca aiurelile tale din viata de zi cu zi, fara nicio poveste sau actiune sau ceva *orice* interesant presarat deasupra. Nu inteleg eu moda asta literara.

    15. 3.5 - inceput si mijloc excelent, actul trei ceva mai neconvingator/discordant in structura generala a romanului, cel putin in felul in care l-am perceput eu.

    16. Lavinia Braniste, te rog sa mai scrii romane! Mi-a placut mult personajul tau, e retinuta dar e super power cand devina directa, face mii de eforturi sa isi mentina autocontrolul si sa iasa safe din orice situatie, dar e inca o copila vulnerabila in fond. E adevarata, e vie,e minunata.

    17. Reușit. Ca un un scenariu de film din noul val, doar că în 200 de pagini îți poți tortura personajele mai mult decât în două ore de film.

    18. În Interior zero e redată drama tăcută dar apăsătoare a unei femei tinere, Cristina, care trăiește frici și momente de singurătate pe cele două mari planuri în care se petrece acțiunea - jobul și viața privată. Singurătatea este locul trist dintre întâlniri cu un partener absent, sau dintre încercările de creare a unei continuități în relații, dar și ceea ce Cristina simte în convorbirile telefonice sau în momentele intime cu (potențialii) parteneri. Munca este locul [...]

    19. "Si asta e iubirea, e linistea asta in care-ti tii respiratia, usor ingrozit, ca sa auzi daca ingerul tau pazitor mai e acolo".

    Leave a Reply

    Your email address will not be published. Required fields are marked *